Suprafaţa totală a comunei Măgura, în 2013 este de 2407 ha, din care:
- Teren forestier – 785 ha,
- Teren agricol – 1354 ha,
- Ape – 15 ha,
- Căi de comunicaţie – 46 ha,
- Construcţii – 149 ha,
- Teren neagricol – 58 ha.
Suprafaţa de intravilan în 2013 era de 346 hectare.
Ponderea în cadrul suprafeţei totale a comunei Măgura este deţinută de terenul agricol, cu 56%. Terenul forestier deţine 33%, restul de 11% fiind ocupat de ape, drumuri, construcţii şi alte terenuri neagricole.
Nu există lucrări de îmbunătăţiri funciare. Nu au fost amenajate cursurile de apă ale rîurilor Negel şi Cârligata (dintre sat Crihan şi Comuna vecină Mărgineni), ele fiind în domeniul Apelor Române.
Efectele lipsei lucrărilor de îmbunătăţiri funciare se referă în special la eroziunea şi degradarea accentuată a solului cu efecte dezastruoase pe termen lung. (Unele cercetări arată că spălarea prin eroziune a numai 1 cm de sol de pe terenul arabil conduce la o pierdere de cca 150 tone de sol; îndepărtarea stratului superior al solului are ca efect scăderea fertilităţii terenurilor cultivate, prin pierderea parţială sau chiar totală a elementelor nutritive, etc).
Profilul exploataţiilor agricole îl completează pe cel economic al comunei. Majoritatea exploataţiilor agricole din comuna Măgura au o suprafaţa mai mică de 10 ha, o exploataţie se situează în intervalul 10-50 ha şi o altă exploataţie este mai mare de 50 ha.
Explicaţia dimensiunilor reduse este dată de raţiunea ecopnomică, în primul rând. Micii proprietari nu pot susţine financiar lucrările necesare de la înfiinţarea culturilor până la recoltare. Nu sunt resurse băneşti pentru input-uri (seminţe, insecticide, pesticide etc), pentru lucrările mecanizate, pentru utilajele de lucrări sau instalaţii de irigare. De cele mai multe ori micii proprietari închiriază utilajele necesare ceea ce măreşte costurile de producţie. Unul dintre principalele dezavantaje ale acestui fapt este dependenţa de disponibilitatea deţinătorilor de utilaje de a le închiria. Această dependenţă se reflectă în primul rând în graficul de timp. Dat fiind faptul că lucrările care necesită un anumit tip de utilaje se desfăşoară în aceeaşi perioadă, de cele mai multe ori aceste utilaje nu sunt diponibile decât cu întârzieri. Fapt care duce la decalaje de timp şi implicit la pierderi de producţie. Utilajele închiriate sunt, în majoritatea cazurilor, cu un grad mare de uzura fizică iar parametrii tehnici sunt depăşiţi. Ceea ce implică din nou, pierderi în procesul de producţie.
Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care majoritatea fermierilor din comuna Măgura, au ales (mai corect spus, au fost nevoiţi să aleagă) fermele de subzistenţă.
Crescătorii de animale din comuna Măgura s-au organizat în "Asociaţia crescătorilor de animale" în vederea accesării cu mai multă uşurinţă a sprijinului financiar acordat de către Statul Român şi Uniunea Europeană.
Structura de culturi pe comună, conform Registrului agricol 2013 este următoarea:
- cereale 596 ha, din care 571 ha porumb
- cartofi 50 ha
- legume 60 ha
- plante nutreţ 120 ha
În plus: - livezi 1 ha
- vii 21 ha
Pomi răzleţi: 12175 buc
Animale: - bovine 262 capete
- ovine 1872 capete
- caprine 246 capete
Producţie animală: - lapte de vacă 385,0 t din care procesat 2 t
- lapte de oaie şi capră 94,2 t din care procesat 90 t